Trebuie să știi despre Violeta 3 lucruri: este profesorul universitar pasionat de #EducatieAltfel, predă de peste 10 ani la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și susține cursuri precum Știința și ingineria materialelor, Materialele metalice ce vizează domeniul ingineriei materialelor.
Pe Violeta Valentina Merie o recunoști de la distanță în cursurile de #EducatieAltfel. E mereu implicată și 100% acolo. Am cunoscut-o la ediția FUTURE - Construiește cu pasiune susținută de TenarisSilcotub, iar de atunci am admirat mereu dorința ei de #SePoate.
Cum s-a adaptat Valentina la mediul online și cum vede ea sincer acest mediu, te invit să citești mai jos.
ADAPTAREA LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL ONLINE
Ce înseamnă să fii profesor în aceste vremuri?
A fi profesor în aceste vremuri presupune o provocare suplimentară pentru cadrul didactic comparativ cu ce a fost înainte de această pandemie. Dacă până nu demult activitatea didactică presupunea interacțiune fizică între cadru didactic și studenți, acum această interacțiune lipsește cu desăvârșire.
Provocarea suplimentară constă în identificarea modalităților prin care transmiterea informației către studenți în mediul online să stârnească acea pasiune și curiozitate atât de necesare actului didactic și totodată să aibă aceiași eficiență ca și în formatul clasic.
Toți – profesori și studenți - suntem bulversați de această situație și consider că e foarte important ca profesorii, fie ei tutori, consilieri sau nu, să acorde un sprijin suplimentar pentru a-i motiva pe studenți să continue, să nu renunțe cu ușurință. Din nefericire, condițiile actuale duc la creșterea gradului de abandon școlar.
Care au fost provocările ce au apărut odată cu tranziția la învățământul online?
Tranziția la învățământul online a fost bruscă fiind impusă nu de nevoia de îmbunătățire a actului didactic ci de necesitatea continuării acestuia în condițiile existente. O primă provocare a fost regăsirea în mediul online. Lumea academică (cadre didactice, studenți) nu era, în general, „conectată” la mediul online, la platformele utilizabile (Microsoft Teams, Google Classroom, Zoom etc.).
Odată depășită această provocare a fost necesar să se identifice și să se remedieze situațiile în care studenții nu puteau avea acces la activitățile online (lipsa internetului, lipsa calculatorului / laptopului etc.). Ulterior a intervenit provocarea identificării modalităților de evaluare a studenților. La toate aceste provocări s-a adăugat cea cu privire la identificarea modalităților de implicare a studenților în actul didactic.
Ce abilități digitale ți-ai dezvoltat în acest timp?
Întotdeauna am considerat că progresul tehnologic trebuie valorificat în activitatea didactică. Totuși, nu m-am folosit de abilitățile digitale atât de mult cum am făcut-o în ultimul an. Pe lângă aplicațiile, platformele, programele și dispozitivele (tabletă, tabletă grafică etc.) pe care le-am perfecționat și/sau utilizat în această perioadă, m-am folosit și de Social Media (Facebook, Whatsapp etc.) mai ales în activitatea de promovare cât și în activitatea de tutorat.
Este foarte importantă mai ales în această perioadă menținerea unui contact permanent cu studenții!
RELAŢIA CU STUDENŢII
Vorbești de această relație cu studenții. La ce metode apelezi pentru a obține feedback din partea studenților?
O primă metodă la care apelez este cea a interacțiunii permanente pe parcursul activității didactice. Cursurile, aplicațiile le desfășor având un dialog cu studenții. Îmi doresc ca astfel să implic studenții (să devină componentă activă) și să le „mențin” atenția la tematica dezbătută. O altă metodă de a obține feedback din partea studenților e completarea unor chestionare online.
Cum convingi studentul să-și pornească camera?
Pot spune că și aceasta este o provocare. Din punctul meu de vedere, pornirea camerei nu se justifică întotdeauna – mai ales în cazul cursurilor cu mulți studenți.
Pentru a avea acces la o cameră unii studenți trebuie să folosească un smartphone sau o tabletă. Nu este util ca atenția studentului să fie distribuită atât la informația transmisă cât și la camera pornită. În schimb la activitățile practice este mult mai ușor. Se pot da probleme, exerciții pe care să le rezolve individual pe foi/caiete iar apoi să le prezinte utilizând camerele și să le explice tuturor modul de soluționare.
METODE DE PREDARE
Care sunt cele mai mari provocări pentru cursurile practice/laboratoare? Ce soluții ai găsit? Ce ai îmbunătăți pe viitor?
În pregătirea viitorilor ingineri lucrările practice / laboratoarele au o importanță crucială. La aceste activități studentul dobândește o serie de cunoștințe și abilități practice plecând de la ceea ce experimentează personal. Oricât de mult se discută teoretic pe baza unei lucrări, efectuarea acesteia fizic are un alt impact asupra studentului. Principala provocare la ora actuală din acest punct de vedere e dată de transmiterea acestor aspecte practice cât mai real posibil astfel încât să evităm teoretizarea în totalitate a acestor activități.
Soluțiile pe care le-am folosit în activitățile practice sunt imagini și filmulețe pe tematicile dezbătute și discuții/probleme plecând de la acestea. Ce aș îmbunătăți? Aș încerca să vin și cu alte soluții care să poată veni în sprijinul studenților. Feedback-ul dat de studenți mai ales prin conversație orală, dar și prin intermediul chestionarelor duce la identificarea problemelor, a componentelor care nu asigură o eficacitate maximă fiind necesară ulterior identificarea metodelor de soluționare a acestora. Am certitudinea că de la semestru la altul, de la o materie la alta voi găsi lucruri de îmbunătățit pentru a asigura o bună desfășurare a activităților atât ele teoretice sau practice!
Ce surse consulți pentru a-ți ține cursurile într-un mod cât mai interactiv?
Pentru început, îmi concept cursurile și le actualizez sistematic astfel încât să mă asigur că am o interacțiune permanentă cu studenții.
Intervin adesea cu întrebări care să elucideze anumite aspecte sau să fixeze anumite noțiuni.
Apoi urmăresc în permanență materiale online care prezintă metode și sugestii pentru a ține un curs, o prelegere interactiv.
O atenție aparte o dedic programului #EducațieAltfel și tuturor proiectelor Mădălinei Hodorog cu care am avut șansa și plăcerea să colaborez în cadrul programului FUTURE - Construiește cu pasiune ediția Tenaris Silcotub!
DESPRE VIITOR
În acest context pandemic, cum ar trebui modificat modul de predare astfel încât să fie la fel de eficient precum în varianta fizică?
Sunt unele domenii în care nu cred că putem avea de a face cu un învățământ la fel de eficient în varianta online ca și în cea on-site cum ar fi medicina, ingineria etc. Cel puțin, nu în aceste vremuri. În aceste domenii aplicațiile practice sunt foarte importante și definitorii. În schimb, în alte domenii unde aceste lucrări practice nu au o importanță așa de mare, cred că am putea discuta despre o eficacitate ridicată și chiar asemănătoare între varianta online și cea on-site.
Modul de predare trebuie astfel gândit încât acesta să asigure captarea atenției studenților și implicarea activă a acestora în actul didactic. Din nefericire, există o gamă largă de surse de distragere a atenției mai ales acum, când studentul este în mediu familial, nu în sala de curs/laborator. Trebuie să acordăm o atenție sporită calității transmiterii informației și interacțiunii profesor-student. Trebuie să ne asigurăm că modul în care predăm un curs/laborator etc. duce la atingerea unei eficacități maxime în rândul studenților. Să nu uităm că odată depășite restricțiile din această perioadă și odată reveniți la activitățile on-site trebuie să continuăm educarea studenților folosindu-ne de ceea ce s-a fixat în acest an pandemic.
Interviu realizat de Georgiana Grigoraș
Editor: Mădălina Hodorog
Photo: Arhiva personală, FUTURE
Comments